Asociația Obștească „Centrul Educațional Chinologic din Moldova”

chinolog.mdPortalul Chinologic Unic al Moldovei
Registre și verificare
Evenimente chinologice
Știri
Înregistrează câinele
Academia de chinologie
Despre portal
Sesizări privind cruzimea față de animale
Contacte și date juridice
Registrul chinologilorSpecialiști, calificări și certificate
Registrul crescătorilor și caniselorCanise înregistrate în sistemul FCI

Mușcătura de șarpe. Primul ajutor pentru câine

Fiți pregătiți și acționați rapid.

Autor: Vadim RuinVersiunea română a fost pregătită de redacția portalului.

Cuprins
  1. Șerpii veninoși
  2. Primul ajutor pentru câine
  3. Infografic

Șerpii veninoși

Șerpii veninoși se împart în două familii:

  • Familia Elapidae include cobrele, mambele și șerpii-corali. Toți au colți anteriori scurți, fixați rigid, și, în principal, un venin neurotoxic, care acționează asupra sistemului nervos.
  • Familia Viperidae (denumită anterior Crotalidae) se împarte în două subfamilii: *Viperinae* (viperele adevărate: vipera de stepă, vipera comună, vipera lui Russell etc.), care trăiesc în Eurasia și Africa; *Crotalinae* (șerpii cu gropițe: șerpii cu clopoței, șerpii-mocasin, șerpii cu cap de aramă), răspândiți în principal în America de Nord și de Sud și prezenți în Europa doar prin descoperiri izolate.

Speciile-cheie de Viperidae din Europa: vipera comună, vipera aspidă, vipera de Rodos sau vipera cu corn, vipera de munte, gjurza sau vipera levantină (libaneză).

Veninul speciilor din familia Elapidae (cobre, mambe, aspide) are acțiune neurotoxică.

Veninul speciilor din familia Viperidae (vipere, șerpi cu clopoței) are acțiune hemotoxică și citotoxică.

Antidotul în cazul mușcăturilor de șerpi veninoși este serul antiofidic (antiveninul).

Primul ajutor pentru câine

  1. Liniștiți câinele și limitați-i mișcările (imobilizare).
  2. Aplicați un bandaj elastic pe toată lungimea membrului (nu garou!), fără a perturba circulația sângelui (protocolul APHL).
  3. Notați ora mușcăturii și, dacă este posibil, rețineți cum arăta șarpele, pentru a transmite informația medicului veterinar.
  4. Transportați câinele la cea mai apropiată clinică veterinară.
  5. Dacă este posibil, anunțați din timp clinica despre cele întâmplate, pentru pregătirea operativă a resurselor necesare asistenței de urgență.

Acțiuni în cazul în care câinele nu poate fi transportat la clinică

  1. Evaluați starea: conștiența, frecvența și profunzimea respirației, pulsul, culoarea mucoaselor (mucoasele palide sau cianotice sunt un semn de șoc).
  2. Tratați locul mușcăturii cu soluție de digluconat de clorhexidină 0,05% și aplicați un pansament pe locul mușcăturii.
  3. Administrați antihistaminice: soluție de clorhidrat de difenhidramină (dimedrol 1%) în doză de 0,2 ml la 1 kg de greutate corporală a câinelui, i.m., i.v. sau s.c.
  4. În caz de edem sau șoc, administrați glucocorticoizi: soluție de dexametazonă fosfat sodic (4 mg/1 ml) în doză de 0,1 mg la 1 kg de greutate corporală a câinelui, i.m.
  5. Efectuați terapie perfuzabilă – administrați soluție Ringer sau ser fiziologic (clorură de sodiu 0,9%) în doză de 10–20 ml la 1 kg de greutate corporală a câinelui, i.v. sau s.c.
  6. În caz de șoc anafilactic și în absența respirației și a pulsului, începeți resuscitarea cardiopulmonară – ventilația artificială a plămânilor și masajul cardiac extern.
  7. Duceți cât mai repede animalul la clinica veterinară sau asigurați venirea imediată a medicului veterinar.

Categoric interzis

  • Să tăiați sau să cauterizați locul mușcăturii, să aplicați gheață, comprese reci sau fierbinți.
  • Să încercați să sugeți veninul.
  • Să permiteți câinelui să se miște.
  • Să tratați locul mușcăturii cu produse care conțin alcool.
  • Să administrați singuri antidotul – antiveninul.

Pentru eficiență maximă, este important ca antidotul să fie administrat cât mai repede posibil – în primele 4 ore după mușcătură.

Fiți extrem de atenți când plimbați câinele în locuri cu iarbă înaltă, mai ales în sezonul cald, când șerpii sunt cei mai activi. Folosiți o lesă scurtă, evitați vegetația deasă și urmăriți cu atenție comportamentul animalului.

Material pregătit de: Vadim Ruin – medic veterinar, candidat în științe agricole, chinologmd@gmail.com.

Sursa: Merck Veterinary Manual (MVM).

Infografic